(N-)am uitat de blog

doar ca mi-a lipsit acea stare de spirit care ma facea sa ma refugiez aici si sa povestesc toate cate mi se-ntampla. M-am trezit acum, nu intamplator in prag de Anul Nou, cu dorinta de a pune in ordine cateva lucruri. Printre care si blogul.
Asta presupune ca de la anu’ intentionez serios sa imi organizez altfel viata, sa-mi fac timp sa citesc, sa incerc sa slabesc, sa dansez, sa iubesc si sa fac ce poftesc!  Nu ma plang de anul 2011, as fi nedreapta, doar ca m-am cam saturat. Ca un copil rasfatat, care indata ce si-a primit jucaria vrea alta si alta si alta. Chiar ma bucur ca e asa. Chiar cred ca e cazul sa o iau, s-o privesc si sa trantesc cu ea de pamant, ca apoi sa vreau alta! Nu incercati sa ma descifrati, din pacate nu reuseste nici mama, dar na! asa zicea si la horoscop, ca sunt toata misterioasa…

 

Annunci

Lascia un commento

Archiviato in Varie

motto ultimamente

Esti undeva intre o statie si alta, rupt de ceva, in drum spre altceva. Scos din timp, scos din rost, purtat de tren, purtand dupa tine alt tren, cu oameni, situatii, marfuri, idei, una peste alta, in vagoane pe care le lasi in statii, le pierzi intre statii, le uiti in spatii, golind lumea, gonind peste lume, singur , mai singur, nicaieri de singur.” C. Noica

Lascia un commento

Archiviato in Motto del giorno

o urare

Paste fericit! a tutti voi 🙂

Lascia un commento

Archiviato in Varie

un pensiero per gli amici

Può forse una distanza materiale separarci davvero dagli amici ? Se desideri essere accanto a qualcuno che ami, non ci sei forse già? Richard Bach

2 commenti

Archiviato in Motto del giorno, Poesie e sentimenti

Scoli pentru un viitor verde

asa se explica de ce mi-am facut (iarasi) unghiile verzi…

mai in gluma, mai in serios, ne-am inscris si noi la  editia a II-a a concursului  scoli pentru un viitor verde. Nu speram, si nici nu avem cum, sa castigam. Suntem o scoala mica, intr-o localitate si mai mica, cu posibilitati reduse de a realiza ceva nemaiintalnit. Dar, pentru noi, sa castigam nu e deloc atat de important. Am inteles ca, de fapt, scopul concursului este altul. Sa ne distram, sa invatam, sa aplicam si sa protejam. Si am trecut imediat la treaba. Mai intai am citit regulamentul, ne-am inscris si am realizat  coltul nostru verde. Apoi, am stabilit urmatoarele activitati, care se vor desfasura obligatoriu pana in luna mai. Luna asta am facut martisoare si costume eco, pe care le-am prezentat in cadrul serbarii de 8 martie. Elevii au primit diplome verzi, care sa le rasplateasca indemanarea si sa le pastreze viu interesul fata de natura. Stiu pe cineva care uraste cuvantul interes 🙂 Baietii au realizat casute pentru pasari, pe care impreuna cu parintii, le-au asezat cu grija in copacii de pe aleea din fata scolii. Cu siguranta au mai facut si altii casute, martisoare, costume, dar ca sa intelegem si noi, era nevoie sa le facem personal. Si ne-a placut, ne-am distrat, ne-a pasat. Eu zic ca e un inceput bun.

Poate ca acestor copii le lipsesc multe, dar cu siguranta nu duc lipsa de fantezie

4 commenti

Archiviato in Eu, prefesoara

Cand spun Venezia…

inca un an, inca un carnaval care se amana. Inca…

si ma intreb cand, de ce si mai ales cum a inceput totul.

cand spun Venezia simt ploaia, aud fosnetul apei, imi vine-n minte Soldatelul de plumb si ma zaresc alergand ca intr-un cosmar aproape placut, prin apa, atata apa…

si rascolesc in trecut, vrand parca sa inteleg…

imi vine sa rad, sa plang si sa cant

Lascia un commento

Archiviato in ricordi del cuore che ho

azi ma simt… o albina

inspirata de desenele copiilor, carora le-am dat azi un test la dirigentie, asa in joaca…

si da,  pur si simplu ii ador. I-as lua acasa. Pe toti. Ne-am hrani cu entuziasm si cu voie buna, cu rasete zglobii si taceri incurcate, ne-am incalzi cu un joc sau mai multe, ne-am tine de mana ca sa ne facem curaj. Am incerca sa desenam o lume mai buna, ne-am respecta reciproc si-am invata sa ne incredem in oameni. Si-am continua sa ne simtim cu totii… o albina.

Lascia un commento

Archiviato in Eu, prefesoara